UE s-a răzgândit și nu mai interzice motoarele diesel. Dar impune anumite condiții

Uniunea Europeană își schimbă poziția în privința propulsoarelor cu combustie internă și nu mai interzice motoarele diesel sau pe benzină, după 2035. Dar, impune anumite condiții pentru constructori.

Decizia de a interzice motoarele termice pe benzină sau diesel, după 2035, părea definitivă și irevocabilă. Însă, Uniunea Europeană pare că s-a răzgândit, scrie motor1.com.

Mai bine-zis, UE e mai flexibilă în ceea ce privește motoarele cu combustie internă.

Această flexibilizare vine pe fondul presiunilor puternice legate de infrastructura insuficientă pentru mașinile electrice.

Statele membre au ridicat, totodată, și problema pierderii masive de locuri de muncă dacă se trece la electric fără o tranziție reală.

UE nu mai interzice motoarele diesel sau pe benzină

Semnalul decisiv a venit din Germania, după o scrisoare transmisă Comisiei Europene. În urma acestei intervenții politice, Bruxelles-ul a acceptat să ajusteze calendarul.

Motoarele termice vor rămâne pe piață și după 2035, dar doar în anumite condiții stricte.

Propulsoarele cu combustie internă trebuie să fie alimentate doar cu combustibili cu emisii reduse.

Așadar, Comisia Europeană a confirmat că motoarele diesel sau pe benzină nu vor dispărea complet în 2035.

Ce se întâmplă cu motoarele diesel sau pe benzină, după 2035

Motoarele cu combustie internă vor mai putea fi vândute doar dacă funcționează exclusiv cu combustibili regenerabili sau sintetici, considerați neutri din punct de vedere al emisiilor.

Decizia a fost accelerată de scrisoarea cancelarului german Friedrich Merz adresată Ursulei von der Leyen. Documentul a fost primit „foarte bine” la Bruxelles, după cum a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transporturi și Turism.

HVO100 este unul dintre exemplele de combustibili acceptați. Acest carburant este produs din uleiuri vegetale hidrogenate și deșeuri animale și reduce emisiile cu până la 90% față de motorina clasică.

BMW, Audi sau Volkswagen folosesc deja acest combustibil pentru o parte dintre modelele sale diesel produse în Germania.

În paralel, Porsche și alți producători investesc în benzină sintetică. În Chile funcționează deja o fabrică unde se produce eFuel obținut cu energie eoliană, apă și dioxid de carbon, într-un proces considerat aproape neutru din punct de vedere climatic.

Ce se întâmplă cu mașinile electrice și hibrid?

Uniunea Europeană va detalia noul pachet de măsuri în această lună.

Nu este clar nici ce se va întâmpla cu hibridele plug-in și modelele cu range extender, după 2035. Dacă vor funcționa doar cu combustibili cu emisii reduse, logica tehnică ar sugera că acestea vor rămâne în vânzare.

Rămâne, însă, de clarificat dacă PHEV-urile sau range extender-ele care încă mai pot utiliza carburanți fosili vor fi eliminate total.

Din punct de vedere al locurilor de muncă, schimbarea legislației nu garantează salvarea tuturor celor care activează în industria auto europeană.

Când vom trece la combustibili sintetici

Rețelele pentru distribuția carburanților sintetici sunt aproape inexistente, iar dezvoltarea lor în următorii nouă ani este dificil de realizat.

Producția de combustibili regenerabili este încă scumpă, iar volumul fabricilor actuale este redus.

Așadar, pentru modele deja aflate pe piață, șoferii vor continua alimentarea cu benzină și motorină.

Interzicerea motoarelor cu ardere internă clasice, după 2035, se aplică exclusiv vânzărilor de mașini noi.

În prezent, vehiculele electrice reprezintă 18,3% din totalul vânzărilor din UE, potrivit datelor ACEA pentru primele zece luni ale anului. Iar hibridele dominantă, cu o cotă de 34,7%.

Comisia Europeană susține că obiectivul este o tranziție „economic viabilă și social corectă”, iar tehnologiile capabile să reducă emisiile rămân pe masă, inclusiv motoarele termice optimizate.

Există, totuși, și producători care cer ca UE să nu renunțe la interdicția completă. Volvo și Polestar, aflate sub umbrela grupului chinez Geely, susțin că obiectivul 2035 trebuie păstrat exact în forma inițială.

Pe măsură ce dezbaterea continuă, devine tot mai clar că tranziția către emisii reduse va avea mai multe viteze. Iar Uniunea Europa alege o abordare flexibilă, nu una radicală.