Ligier JS2 RH2: Un supercar pe hidrogen care ar putea salva motorul cu ardere internă

Ligier JS2 RH2 este una dintre cele mai îndrăznețe experimente tehnice ale momentului. Un supercar, ce la prima vedere pare un simplu JS2 R de competiție, dar care ascunde sub caroserie o propulsie revoluționară, pe hidrogen, care ar putea salva motorul cu ardere internă.

Exteriorul Ligier JS2 RH2 te duce imediat cu gândul la modelul de circuit al francezilor. Este un coupe ușor, cu șasiu tubular omologat FIA, caroserie din fibră de sticlă și clasica arhitectură mid-engine.

Doar că acesta nu este un JS2 R obișnuit, ci rezultatul unei colaborări neobișnuite între Ligier și Bosch Engineering, scriu jurnaliștii TopGear.

Ligier JS2 RH2: Un supercar cu motor pe hidrogen

Ligier este o marcă franceză de automobile și vehicule de competiție, fondată în 1968 de fostul pilot de Formula 1 Guy Ligier. Compania a început prin a construi prototipuri pentru cursele de anduranță, primul model fiind Ligier JS1.

În anii ’70, marca a devenit cunoscută în motorsportul internațional, iar în 1976 a intrat în Formula 1 Equipe Ligier, devenind primul constructor francez cu un monopost complet național (șasiu, motor și pneuri).

În anii ’80, Ligier a câștigat mai multe Grand Prix-uri și a rămas o prezență constantă în F1 până în 1996, când echipa a fost vândută și transformată ulterior în actuala echipă Alpine (ex-Renault, ex-Benetton). După perioada F1, marca s-a orientat către vehicule ușoare și mașini sport pentru competiții monomarcă.

Astăzi, Ligier este cunoscută mai ales pentru prototipurile sale de anduranță LMP2 și LMP3, pentru mașinile microcar fără permis utilizate în Europa și pentru proiectele tehnologice specializate, precum modelul experimental alimentat cu hidrogen.

În colaborare cu Bosch Engineering, au adaptat motorul Nettuno V6 twin-turbo de 3,0 litri al lui Maserati MC20 pentru funcționare cu hidrogen. Rezultatul se numește JS2 RH2.

Un V6 de Maserati care arde hidrogen, nu benzină

La bază, propulsorul este Nettuno-ul pe care Maserati îl folosește pe supercarul MC20. Bosch a modificat sistemul de alimentare și aprindere, instalând injectoare speciale pentru hidrogen, bobine noi, bujii noi și o unitate ECU complet recalibrată.

În mod surprinzător, blocul motor, pistoanele, camera de ardere și mare parte din sistemul de răcire au rămas neschimbate.

Conversia a necesitat însă o rețea complexă de conducte, supape și senzori pentru a gestiona hidrogenul la presiuni ridicate.

Motorul astfel modificat livrează 594 CP și 800 Nm, iar versiunea deja testată pe banc, Gen2, ajunge la 641 CP și 900 Nm.

Arderea hidrogenului ar putea oferi cu 20% mai multă putere decât benzina în viitor, spun specialiștii Bosch. Emisiile? Doar 0,8 g/km CO2, dintre care 0,7 g/km provin chiar din aerul aspirat de motor.

Prin comparație, un Suzuki Swift hibrid emite 99 g/km.

JS2 RH2 nu este o mașină cu pile de combustie, ci un veritabil motor termic cu ardere internă, doar că alimentat cu hidrogen.

Sunetul este răgușit, exploziv, iar răspunsul la accelerație se apropie mai mult de senzațiile unui supercar tradițional decât de ale unui EV.

Rezervoare de Nexo, monococă de LMP3 și tehnologie de top

Pentru a integra sistemul de stocare a hidrogenului, Ligier a folosit monococa din carbon a mașinii LMP3 și a proiectat un cadru spate complet nou.

Mașina folosește trei rezervoare de înaltă presiune, provenite de la Hyundai Nexo, capabile să stocheze 6,3 kg de hidrogen la 700 bar. Alternativa ar fi fost Toyota Mirai, dar aceasta oferă doar 5,6 kg.

Evacuarea este nouă, iar datorită arderii extrem de curate, catalizatorul necesar este aproximativ de patru ori mai ieftin decât unul pentru un motor pe benzină.

Sistemul hidrogen adaugă circa 130 kg, iar masa totală estimată este de 1.450 kg.

Chiar și așa, Ligierul se simte ca o mașină de curse autentică, frânează impecabil și rămâne bine echilibrat pe viraje.

E adevărat, accesul în cockpit este dificil, ca la orice prototip, iar interiorul te amintește constant că te afli într-o mașină specială: panourile de carbon „transpiră” condens, iar rezervoarele trec de la -20°C la temperatura ambiantă după oprirea motorului.

Închiderea completă durează 10 secunde, timp în care sistemul golește conductele de înaltă presiune.

Poate hidrogenul salva motoarele termice?

Marele obstacol rămâne infrastructura. În Marea Britanie există mai puțin de 10 stații de alimentare, iar în restul Europei situația nu este mult diferită.

Bosch crede însă că motorsportul poate accelera dezvoltarea rețelei. Circuitele mari ar putea instala stații proprii, iar industria ar urma să le preia.

Bosch deține deja tehnologia necesară pentru a construi sistemele de alimentare. JS2 RH2 a fost prezentat pentru prima dată la Le Mans, în 2023, apoi a participat la tururi demonstrative în anii următori și a parcurs peste 3.500 mile în teste.

Realimentarea durează 3-5 minute și costurile sunt similare cu cele ale unui motor pe benzină. În plus, păstrează identitatea sonoră a supercarurilor, ceea ce reprezintă un avantaj greu de ignorat.

Le Mans vrea ca în 2028 să vadă la start o mașină pe hidrogen. Cu o stație la boxe și un plus de autonomie, JS2 RH2 ar putea fi chiar acest model.

„În continuare, vrem ca șoferii să se distreze cu vehiculul. Nu am fi ajuns niciodată unde suntem în doar doi sau trei ani fără motorsport”, explică Lionel Martin, manager senior de produs Bosch, conform sursei citate.

Dacă producătorii de supercaruri precum Lamborghini sau McLaren ar adopta tehnologia, viitorul motoarelor termice ar putea suna, la propriu, mai promițător ca niciodată.